Freeze: când reacția e non-reacție?
psihologescu23 aug. 2021
Reacția de ingheț reprezintă cea de-a treia reacție a sistemului de apărare FFF (fight, flight and freeze).
Dacă primele două, luptă și fugi iau naștere prin sistemul simpatic, reacția de îngheț are loc la nivelul sistemului parasimpatic. Acest mecanism de blocare a simțurilor este cea mai cunoscută în cazul traumelor survenite în urma abuzului. Atunci când ne confruntăm cu un eveniment copleșitor, precum abuzul fizic, reacția de îngheț este cea mai des întâlnită, deoarece creierul nostru folosește un mecanism complex de shut-down, asemănător cu moartea sau somnul.
Totuși, iată că multe persoane trăiesc prin amorțirea simțurilor, fără a se afla în pragul unui abuz. Astfel, putem înțelege că la un moment dat a existat o traumă în viața persoanei, care a dus la activarea mecanismului de amorțire. Dacă trauma respectivă nu a fost procesată, atunci persoana va trăi în continuare prin înghețarea simțurilor, proces psihologic cunoscut sub numele de disociere.
Cum se manifestă reactia de îngheț?
O persoană care trăiește înghețată este o persoană care nu își simte emoțiile și nu se află în contact cu propriul corp. Asta nu înseamnă că nu simte niciodată nimic, ci că atunci când apar anumite trăiri inconfortabile, cu care nu vrea să se întâlnească, va folosi strategii de amorțire.
Acesta este unul din mecanismele care întăresc dependențele de substanțe. Spre exemplu, alcoolul joacă acest rol de amorțire: beau ca să nu mai simt durerea, vinovăția, tristețea, rușinea. De asemenea, după cum spuneam, și contactul cu propriul corp este unul slab, astfel că nevoile biologice nu prea sunt simțite de persoana aflată în cauză.
Deciziile sale sunt deseori impulsive și mai puțin fidele nevoilor sale. Alte comportamente care au ca scop înghețarea simțurilor sunt folosirea în exces a aplicațiilor de social media și timpul petrecut pe gadget-uri în mod compulsiv, fumatul și folosirea de substanțe psihoactive.
De asemenea, persoanele înghețate pot avea o expresivitate scăzută, iar nivelul de empatie poate fi tot unul scăzut, deoarece ele nefiind în contact cu propriile emoții, automat nu pot fi în contact nici cu emoțiilor altora.
În cazul situațiilor neplăcute, reacția de îngheț se manifestă printr-o formă de evadare din realitate, însă nu ca în cazul reacției de fugă, ci mai degrabă printr-o detașare de situație. Dacă în cazul luptei, persoana atacă, iar în cazul fugii, simte anxietate, iată că în reacția de îngheț, persoana pleacă mental și emoțional din situație.
După cum am exemplificat într-unul din articolele precedente, în cazul unui conflict, persoana uită ce a spus celălalt și se comporta de parcă nu ar fi acolo și rupe contactul cu realitatea în mod inconștient.
Ce se întâmplă la nivel profund în reacția de îngheț?
Cele mai multe persoane ajung să fie amorțire în urma unor evenimente care au fost mult prea dureroase și/sau periculoase pentru ele. Nivelul de presiune a fost atât de mare la un moment dat, încât creierul a ales să se deconecteze de ceea ce simte, la nivel mental, emoțional și fiziologic. Acea reacție a ajutat pe moment, însă, acum dăunează prin faptul că face să pară că viața trece fără sens.
Persoanele accestea se confruntă deseori cu sentimentul de gol interior, ca și cum ar fi lipsite de viață. Am putea spune că reacția de îngheț se află la baza depresiei: lipsa de sens, de emoții, scopuri și vitalitate.
În contexte sociale, o persoană amorțită ar putea părea izolată și neinteresată. Practic, contactul atat de fragil cu sine este sursa unei lipse de stimulări profunde: nu simt nimic, nu am nevoie de nimic, sunt bine așa, sunt doar plictisit.
De fapt, sub această plictiseală și nepăsare stau multe nevoi nesatisfăcute, dar cu care persoana nu poate intra în contact.
Cum poți ieși din modul de îngheț?
La fel ca și în cazul celorlalte două moduri, cel de luptă și fugă, și în cazul celui de îngheț este recomandat procesul psihoterapeutic. Apărut deseori în urma unor traume, înghețul hrănește stările depresive și așa-numitele crize existențiale.
Poate fi unul din cele mai chinuitoare momente să fii viu, însă să te simți mort, așa că iată câteva metode care te pot ajuta să intri mai ușor în contact cu vitalitatea ta:
- Dă voie stărilor să existe și încetează să te judeci pentru acestea;
- Vorbește cu cei dragi despre tine și începe să faci asta discutând păreri despre evenimente externe;
- Găsește activități simple și plăcute pe care le poți face cu ceilalți;
- Mută-ți atenția de la gânduri, la corp;
- Angajează-te în activități stimulante pentru corp;
- Ascultă muzică, cântă, dansează, pictează, modelează, joacă-te;
- Încearcă să reduci consumul de substanțe (alcool, tutun, droguri).
Acestea sunt doar câteva dintre sugestiile mele benefice pentru perioadele în care te simți amorțit. De asemenea, adu-ți aminte că ești în viață pentru a trăi așa cum vrei.
Nu există viață perfectă, însă tu ești liber și responsabil să îți trăiești viața, este dreptul tău!
Ți-a plăcut acest articol?
Ce rol are sinceritatea în relațiile de cuplu și cum o putem folosi în avantajul nostru?
psihologescuUnul din stâlpii de bază ale unei relații de cuplu este încrederea, iar aceasta se obține și se construiește zi de zi, de la gesturi mici, simple, cum ar fi un mic-dejun pregătit cu dragoste pentru partener, până la discuțiile inconfortabile, care aduc la suprafață emoții intense, mai puțin plăcute.