
Găsește-ți echilibrul prin terapie

psihologescu
21 dec. 2021
Poate că mare parte dintre noi am fost învățați să credem că relațiile curg de la sine și cumva să lăsăm în afara controlului nostru ceea ce se întâmplă cu ele: dacă merge, merge, dacă nu, nu.

psihologescu
19 iun. 2021
Teoria polivagală: siguranță, supraviețuire ori moarte? Faptul că există o legătură foarte strânsă între corpul nostru fizic și corpul psihic nu mai este de mult un mister.

psihologescu
10 iun. 2021
Odată cu atingerea vârstei de unsprezece-doisprezece ani, copilul intră în perioada de preadolescență, urmată de cea de adolescență. Acest stadiu cuprinde dezvoltarea între vârsta de doisprezece si cea de optsprezece ani.

psihologescu
08 iun. 2021
În jurul vârstei de șase ani, în viața copilului apar schimbări majore, de la începerea ciclului primar al școlii, până la mecanisme psihologice fine care se instalează în funcționalitatea sa. Astfel, copilul acum este mai conectat la relații, pas cu pas el iese de sub tema egocentrică a vieții sale și se concentreaza pe relația dintre el și mediul în care se află. Învață ce înseamnă structura și responsabilitățile iar faptul că mami și tati merg la muncă și el la școală, îl aduce din ce în ce mai mult într-o poziție de egalitate cu cei din jur, în timp ce părinții devin o autoritate prietenoasă.

psihologescu
25 mai 2021
În jurul vârstei de trei ani, începe formarea identității. Desigur, identitatea este flexibilă și trece prin schimbări majore până la vârsta adultă, dupa care devine mai stabilă. Însă, până atunci, primul stadiu al formării identității este acesta, între vârstele de trei și respectiv, șase ani.

psihologescu
25 mai 2021
Oamenii se manifestă în multiple feluri, iar fiecare persoană în parte este unică în fiecare moment al vieții sale.

psihologescu
24 mai 2021
Interacțiunile zilnice cu ceilalți și mai ales relațiile profunde ne oglindesc deseori nevoia de a avea dreptate.

psihologescu
23 mai 2021
Trăim într-o lume care ne suprastimulează. Dorința de evoluție rapidă a omului a dus atât la beneficii, confort și abundență materială, cât și la stimularea agresivă a simțurilor noastre.

psihologescu
21 mai 2021
De câte ori nu ai avut impresia că faci cea mai bună alegere atunci când analizezi totul la rece, obiectiv și sigur? Și de câte ori nu ai ajuns dezamăgit de decizia luată, observând apoi că ceea ce aveai nevoie nu se află în răspunsul pe care l-ai ales? Când a fost ultima oară când ți-ai spus Așa e logic să fac și apoi să te-ai simțit secătuit, gol pe interior și blocat?

psihologescu
19 mai 2021
Noi, oamenii, suntem ființe sociale: ne naștem în relații, trăim, suntem răniți, ne vindecăm, rănim și iubim în relații. După cum arată studiile și putem verifica în propria schemă de viață, calitatea relațiilor noastre definește calitatea vieții noastre, pornind de la relația cu noi înșine, până la relațiile cu partenerul de cuplu, familia, prietenii și colegii de muncă.

psihologescu
30 apr. 2021
Al treilea stadiu (18 luni – 3 ani) aduce schimbari vizibile in relația copilului cu lumea și cu el-însuși. După primul an și jumătate din viața sa, copilului încep să i se dezvolte în mod natural mecanismele cognitive.

psihologescu
21 dec. 2021
Unul din stâlpii de bază ale unei relații de cuplu este încrederea, iar aceasta se obține și se construiește zi de zi, de la gesturi mici, simple, cum ar fi un mic-dejun pregătit cu dragoste pentru partener, până la discuțiile inconfortabile, care aduc la suprafață emoții intense, mai puțin plăcute.

psihologescu
30 apr. 2021
Odată ce copilul depășește prima etapă a dezvoltării sale, dupa primele șase luni de viață, intră în cel de-al doilea stadiu (6-18 luni), în care începe să cunoască lumea. Mecanismele sale de explorare deja încep să se dezvolte, astfel încât având figura de atașament ca plasă de siguranță, acesta are nevoie pas cu pas să descopere ceea ce există și se întâmplă în jurul său.

psihologescu
30 apr. 2021
Primul stadiu al dezvoltării (0-6 luni) începe cu nașterea. Odată ce apare pe această lume, bebelușul este total neputincios. În primele luni nu vede bine, nu aude bine. Vine pe lume fiind confuz, neputincios, mecanismele sale sunt foarte slab dezvoltate, iar unele nici măcar nu există la această vârstă. Singurul său reper este ceea ce simte. În această etapă el trăiește în fuziune cu mama. Ea este cea care creează relația dintre ea și copil, dar și între copil și mediul înconjurător. Ea este cel mai puternic instrument de adaptare al copilului la lumea pe care tocmai a sosit.

psihologescu
30 apr. 2021
După cum bine știm cu toții, fiecare etapă a vieții vine cu frumusețile, provocările și suferințele ei specifice, iar asta se întâmplă încă dinainte de a deveni conștienți de propria existență. Astfel, cercetătorii și teoreticienii din domeniul psihologiei, au descoperit și stabilit câteva etape generale prin care trece fiecare ființă umană, din punct de vedere cognitiv, emoțional și comportamental.

psihologescu
22 mar. 2021
De practica meditaţiei am auzit mulţi, însă mai puţini ştim care este scopul ei şi cum poate fi exersată şi integrată în rutina vieţii de zi cu zi. Cultura orientală apelează la ea din cele mai vechi timpuri, iar odată cu trecerea timpului a început să fie abordată şi în lumea occidentală, la fel ca şi alte practici spirituale. Totuşi, ea nefăcând parte din educaţia timpurie în cultura românească şi est-europeană, poate părea în continuare o chestie ciudată, etichetată cu uşurinţă ca fiind o altă latură a ezoterismului.

psihologescu
14 feb. 2021
Deseori auzim în jurul nostru sau chiar pe noi înșine spunând: ”Noi nu prea comunicăm” sau ”Comunicarea noastră este proastă”, atât în relațiile de colegialitate, cât și în cele de prietenie, familie sau cuplu.

psihologescu
14 feb. 2021
Te afli într-un magazin și vezi câteva perechi de pantofi care îți plac foarte mult. Din păcate, bugetul nu îți permite sa le achiziționezi pe toate, așa că trebuie să alegi o singură pereche. Stai mult pe gânduri, te agiți, te învârți prin magazin și în cele din urmă, pleci acasă, cu dezamăgire în suflet pentru că nu ai mai cumpărat nicio pereche. Sau ai cumpărat una, însă te gândești la celelalte variante și te întrebi dacă ar fi fost mai bine să fi ales altceva.

psihologescu
18 ian. 2021
Încă din copilăria timpurie învățăm că atunci când spunem NU, consecințele sunt negative, poate chiar catastrofale.

psihologescu
18 ian. 2021
Dacă ai citit și articolele precedentele în care am prezentat celelalte trei tipuri de atașamente nesănătoase, probabil ai observat faptul că ceea ce le face disfuncționale este modul în care fiecare persoană se raportează la ea însăși mai întâi.

psihologescu
22 dec. 2020
O persoană care are un atașament ambivalent, se va perinda constant între o apropiere excesivă și o îndepărtare foarte mare. Ceea ce transmite partenerului și persoanelor dragi este Am nevoie de tine, lasă-mă să mă apropii cât vreau eu, dar când te apropii tu, mi-e frică, mă apăr de teama că m-ai putea răni. Acest mesaj subtil confuzează și partenerul, deoarece îi este greu să își dea seama când se poate apropia și când nu.

psihologescu
22 dec. 2020
În funcție și de structura genetică cu care se nasc, majoritatea copiilor ajung să dezvolte atașament evitant ca reacție la niște părinți reci, distanți, care nu se racordează la nevoile copilului.

psihologescu
21 dec. 2021
Cu toții știm că atunci când ne îndrăgostim de cineva, nu doar lumea capătă alt sens, însă și lumea noastră interioară devine populată de noi senzații și emoții puternice. Ne gândim tot timpul la persoana de care ne-am îndrăgostit, vrem să petrecem cât mai mult timp împreună și trăim o stare de fericire și extaz aproape permanentă.

psihologescu
22 dec. 2020
Atașamentul reprezintă nevoia naturală de conexiune umană, care există încă de la naștere și care trebuie satisfăcută de figurile de atașament, de obicei mama și tata (depinde de cine este crescut copilul).

psihologescu
18 dec. 2020
Teoria atașamentului a fost consolidată de psihiatrul pentru copii John Bowlby, împreună cu Mary Ainsworth. Deși Bowlby a pornit în această călătorie de cercetare științifică având ca bază principiile psihanalitice, odată cu avansarea în această teorie, s-a îndepărtat de psihanaliză și a construit Teoria Atașamentului, aceasta devenind o teorie de sine stătătoare.

psihologescu
01 dec. 2020
Ființa umană este prin natura sa imperfectă, permeabilă, neputincioasă în multe privințe. Ne trezim în diferite situații de-a lungul vieții când ni se pare că suntem prea slabi, prea sensibili, credem cu tărie că viața este nedreaptă, că oamenii sunt răi. Practic, ne plasăm într-o poziție de victimă care se judecă pe sine cu duritate. Iar prin comparație, puternici ar însemna că suntem atunci când ne simțim fericiți, când simțim că putem urca munții, că nimic nu este greu, că ceilalți ne iubesc permanent și viața este roz.

psihologescu
01 dec. 2020
Anxietatea reprezintă o parte din viața noastră care apare din când în când și are ca mesaj ideea de a ne uita cu o atenție conștientă la insecuritățile noastre.

psihologescu
29 nov. 2020
Vorbeam în articolul trecut (poți accesa articolul aici: LINK) despre comborbiditatea dintre anxietate și depresie, cu ajutorul metaforei bulgărelui de zăpadă. Anxietatea reprezintă acest bulgăre care crește și tot crește, se rotește și preia din ce în ce mai multă zăpadă, iar depresia reprezintă mâna care oprește bulgărele și pune stop. După cum spuneam, depresia reprezintă mijlocul de depresurizare al psihicului, ea apare tocmai cu acest scop, de a te determina să te oprești și să reiei legătura cu tine însuți, aș spune chiar cu copilul tău interior, adică partea din tine îndrăgostită de viață, curioasă, creativă și energică.

psihologescu
26 nov. 2020
Mulți dintre noi traversăm în viață perioade în care remarcăm anumite senzații de gol, mai puternice sau mai ușoare, în interiorul nostru, ca și cum ființei noastre i-ar lipsi ceva. Aceste senzații pot lua diferite forme, polarizând atât corpul (prin senzații de gol în stomac sau în piept), mintea (printr-o imagine de sine incompletă și fragilă), cât și lumea emoțională (prin experimentarea unor emoții sărăcăcioase, majoritatea orientate spre pol negativ).

psihologescu
12 oct. 2020
Ca sa intelegem mai bine ce inseamna perfectionismul putem sa folosim o comparatie. Atunci cand exista in organism un dezechilibru, cel mai probabil avem o deficienta de substante minerale sau de vitamine. Daca ne lipseste magneziul - devenim mai iritabili si nervosi. La fel, cand avem acest mesaj interior de a dori sa fim perfecti, incepe sa fie tot mai greu sa desfasuram activitatile zilnice. E nevoie de o schimbare, cand tendinta de a fi perfectionisti nu mai poate fi controlata constient si ne afecteaza pe noi si pe cei din jur. Atunci cand devenim compulsivi in a face ceva, trecand peste multe nevoi personale, peste nevoile celorlalti am depasit limita sanatoasa a dorintei de a fi buni.

psihologescu
12 oct. 2020
Psihologul Adina Escu ne-a vorbit într-un articol anterior despre probleme comportamentale ale preadolescenților. Adina ne sfătuiește mai departe ce pot face părinții în sitațiile în care copilul lor începe să dezvolte comportamente problematice, de asemenea, aceasta organizează o serie de ateliere pentru a le veni în ajutor.

psihologescu
10 oct. 2020
In relatiile cu prietenii, in relatia de cuplu, in cea cu copilul suntem dependenti de abilitatile noastre de a comunica. Cel mai bine se observa in cercul de prieteni sau in mediul organizational felul in care comunicam sau felul in care NU comunicam.

psihologescu
21 dec. 2021
Dincolo de intimitatea obișnuită din interiorul unei relații de cuplu, există și felul în care entitatea cuplului se manifestă în societate, în grupuri. Atunci când ne aflăm într-o relație de cuplu cu cineva, noi suntem atât persoane separate, indivizi unici, cât și un cuplu, iar dansul dintre aceste două poziții este unul cât se poate de fin, care are mare legătură cu cu capacitatea ambilor parteneri de a păstra granițe sănătoase în relație.

psihologescu
04 oct. 2021
Tot ceea ce este uzat prea mult, se strică. O haină pe care am folosit-o prea mult, se scămoșează... Exact la fel se întâmplă și cu noi, oamenii: fără odihnă, nu putem fi funcționali.

psihologescu
16 sept. 2021
Despre termenul de anxietate am auzit cu toții și mai mult sau mai puțin înțelegem cum funcționează, mulți dintre noi o asociem cu stresul. Iar atunci când auzi de anxietate de performanță, îți poți da seama din denumire că ea se referă la stresul pe care îl simțim atunci când avem de performat, când avem ceva de făcut, de îndeplinit anumite sarcini, iar rezultatele sunt importante și este necesar ca acestea să fie bune.

psihologescu
24 aug. 2021
Conceptul de traumă devine din ce în ce mai popular în ultima decadă, dat fiind faptul că și noi devenim mai interesați de ceea ce presupune educația psihologică și apelarea la serviciile de consiliere și psihoterapie.

psihologescu
23 aug. 2021
Reacția de ingheț reprezintă cea de-a treia reacție a sistemului de apărare FFF (fight, flight and freeze).

psihologescu
01 nov. 2021
Reacția de fugă (flight) reprezintă una din cele trei reacții automate care se declanșează la nivelul creierului atunci când acesta percepe o amenințare. Spre deosebire de reacția de luptă (fight), care atacarea stimulului ”periculos”, reacția de fugă reprezintă părăsirea situațiilor amenințătoare, exact așa cum sugerează și numele său. Deși nu întotdeauna fuga este una concretă, adică a alerga, a fugi de ceva anume, organismul nostru manifestă diferite modalități prin care poate evita pericolul, fie că acesta este intern, ori extern.